Recenzie carte: P.S. – Te iubesc, Cecelia Ahern
Bună, draga mea!
Primul film cu Gerrard Buttler pe care l-am văzut a fost “P.S. I love you”, un film care mi-a plăcut enorm şi care m-a făcut să urmăresc şi alte filme în care acest actor joacă, iar acum acesta este unul din preferaţii mei. Pe atunci însă nu eram atât de doritoare să citesc cărţi, aşa că nu ştiam de această carte “P.S. Te iubesc” a Ceceliei Ahern. Dar în momentul în care am aflat de ea, mi-am dorit să o citesc foarte mult, iar acest roman este chiar cartea ei de debut, scrisă în 2005. Scriitoarea m-a a caparat încă de la începutul lecturii, iar pe parcursul acesteia am trăit foarte multe sentimente. Am simţit foarte multă recunoştinţă, tristeţe, bucurie şi multă curiozitate cu privire la ce va urma. Am avut ocazia să citesc acest roman datorită celor de la Editura All, aşa că ţin să le mulţumesc foarte mult pentru că în biblioteca mea a ajuns o aşa carte minunată! 🙂
“Păstrează amintirile noastre minunate, dar nu-ţi fie teamă să–ţi faci altele noi…”
“P.S. Te iubesc” este o poveste de dragoste între Holly şi Gerry care formau cuplul perfect, aveau o căsnicie frumoasă şi erau mereu înconjuraţi de familie şi de prieteni buni. Gerry a fost tovarăşul ei, cel mai bun prieten, sprijinul suprem în viaţă a lui Holly, iar aceasta nu îşi imaginează viaţa fără el, fără sufletul ei pereche. De ce spun a fost? Pentru că acesta se îmbolnăveşte şi moare din cauza unei tumori pe creier…moare prea tânăr, când mai aveau atât de multe de experimentat şi de trăit împreună.
Aşadar, iat-o pe Holly singură, deznădăjduită, fără speranţe şi fără nici un chef de viaţă. Nu îşi dă seama nici măcar în ce zi se află, nu ştie când a mâncat ultima dată, când şi-a făcut un duş, când a făcut curăţenie în casă, când a ieşit cu prietenele ei. Îi este extrem de greu să accepte viaţa fără Gerry, însă acesta gândeşte în avans pentru ea şi îi scrie, devenind astfel îngerul ei păzitor.
Holly primeşte un set de scrisori, pe care le desface în prima zi a lunii, timp de un an de zile. În felul acesta, ea trebuie să înveţe să trăiască fără el, simţindu-l totuşi aproape. Înţelege sensul schimbării, iar rolul scrisorilor este de a o ajuta să înveţe să iubească din nou. Alături de prietenii lor cei mai buni, aceasta le spune ce îi scrie Gerry şi se amuză de lucrurile pe care el i le cere, amintindu-şi diferite evenimente trăite împreună, toti patru.
Într–una din scrisori de exemplu, îi spunea să meargă la karaoke, deşi ea ura din tot sufletul sau să facă asta, în urma unei experienţe deloc plăcute. Dar scrisorile lui Gerry sunt ca o litera de lege, ca nişte porunci pe care ea trebuie să le ducă la bun sfârşit, indiferent că îi convine sau nu, nu îl poate dezamăgi. Aşa că îşi ia inima în dinţi de fiecare dată când mai trece o lună şi bifează tot ce el şi-a dorit pentru ea.
Viaţa prietenilor ei merge mai departe, aşa că ajunge să afle că una din prietenele sale cele mai bune este deja însărcinată în patru luni, cealaltă urmează să se căsătorească şi devine egoistă, se închide în ea, se retrage, gândindu–se cum pot ei să îşi vadă de viaţă, când ea suferă atât de mult după pierderea soţului ei.
Îi este greu să înţeleagă că tuturor le este dor de Gerry, dar familia şi prietenii o învaţă să îşi amintească de el aşa cum era el, o ajută să zâmbească, să treacă peste acest impas şi să îşi continue viaţa. Dar apar câteva personaje interesante, care îi schimbă viaţa şi modul de a gândi, iar întregul an este un tumult total pentru Holly. Fiecare scrisoare pe care o deschide este semnată “P.S. Te iubesc!“, de aici şi numele cărţii, pe care ţi-o recomand din suflet!
Ca şi concluzie, mi-a plăcut foarte mult povestea lui Holly, dar mai mult m-au impresionat lucrurile pe care Gerry doreşte ca ea să le facă şi cât de bine şi puse la punct erau toate detaliile, cât de bine se legau, de la o lună la alta. Cum şi dacă reuşeşte Holly să trăiască după ce scrisorile lui Gerry s-au terminat, vei afla citind cartea Ceceliei Ahern.
P.S. Te iubesc! – când este ultima dată când ai lăsat acest mesaj persoanei iubite?
Mulţumesc pentru vizită! Te pup!
Doamneeee cat am plans la filmul asta. De doua ori l-am vazut, de doua ori am plans cat pentru 1 an. Mai ales ca Gerard este actorul meu preferat.
Asa-i ca e super fain regizat? Si actorii sunt buni 😀
Wow, chiar daca am vazut filmul, ai descris super bine cartea si m-ai facut extrem de curioasa! 😀
Multumesc mult, Adela! Nu ai idee cat m-am chinuit sa fac aceasta recenzie…mi se intampla des cand citesc carti bune, pentru ca incerc sa transmit emotie din carte, dar in acelasi timp nu vreau sa dezvalui foarte multe! Asa ca apreciez feedback-ul tau! 🙂
Da, o carte absolut minunata si trista …
In acelasi timp, te face sa te gandesti la ce ai si la ce ai putea face in relatie! 🙂
Atat cartea, cat si filmul sunt superbe!!
In general, imi place sa citesc si cartile! Parca sunt parte la poveste…scriitorul te poate face sa fii parte la poveste si chiar sa iti transmita multe sentimente! 🙂
minunata poveste! mai intai ma uit la film
Mi-a placut si filmul, insa cartea ofera mai multe sentimente si detalii! 🙂
Cand citesc o recenzie a unei carti pe un blog ma intreb: Oare cand au fetele astea timp de citit, cred ca pierd prea mult timp fara folos altfel nu inteleg cum reusiti 🙂 Cartea mi-ar placea sa o citesc, cred ca m-ar prinde 🙂
Hehehe eu citesc in drumul spre munca-casa si invers…merg cu RATB-ul, iar daca am loc pe scaun, ma asez linistita si citesc. Merg mai mut de 30 de minute, asa ca reusesc sa citesc cateva pagini. Doar sa nu fie galagie si cearta 😀
Ti-o pot imprumuta, daca vrei sa o citesti! 🙂
Si mie mi-a placut cartea (mai buna decat filmul in opinia mea) si in special cum a ajutat-o el sa treaca peste durerea pierderii lui. Daca imi aduc eu bone aminte, tipa scrie chiar bine
Cartile sunt de regula mai bune decat filmele – au detalii care se cam pierd in filme.
A fost prima carte a Ceceliei, iar acum sunt la a doua! 😀
Dar pot spune ca asta mi-a placut mai mult decat urmatoarea.
Pare interesanta aceasta carte. Eu obișnuiesc sa citesc dezvoltare personala, insa uneori sint nvoia de a ma avanta pe culmile beletristicii. Cred ca voi incepe cu acest roman. Mersi 🙂
Imi plac si cartile pentru dezvoltarea personala – chiar trebuie sa mai citesc cate ceva si din acest domeniu, dar beletristica este pasiunea mea! 🙂
Sper sa iti placa si chiar sa imi spui parerea ta, daca si dupa ce o vei citi! 🙂
Nu am văzut filmul, dar intenționez să citesc cartea. Deși sunt căsătorită, obișnuiesc să scriu pe post-ituri mesaje de dragoste scurte, cu dată și să le ascund prin casă în diferite locuri. E felul meu de a arăta că sunt mereu acolo, când te aștepți mai puțin.
Este un lucru super fain!!!! Si eu sunt genul care face gesturi micute, care sa il surprinda pe iubitul meu! mi se pare ca aceste lucruri mentine dragostea, ba chiar e o chestie foarte misto! Lucrurile mici aduc o mare bucurie…si iata ca tu imi confirmi inca o data acest lucru!
Multumesc! 🙂
Mi-a plăcut și mie cartea, filmul nu l-am văzut încă, dar poate o să mă uit la el cândva. Și deși n-am intrat în tabăra fanelor Ceceliei, stilul ei de a scrie fiind prea simplu ca să mă fascineze, totuși îmi place în momentele când vreau ceva relaxant, chiar ceva de ridicat moralul, fiindcă am impresia că ăsta e efectul tuturor cărților ei, cel puțin așa e și „Mulțumesc pentru amintiri”, pe care tocmai ce am citit-o.
Este prima carte de-a ei pe care o citesc, insa am vazut asa multe pareri de bine despre ea, incat mi-am dorit si eu sa o descopar. Cartea asta mi-a placut foarte mult, ce e drept, nu a reusit sa ma tina in suspans cum a reusit Jojo de exemplu, dar imi place stilul ei.
Peste tot numai cartile Ceceliei le vad, nu am citit cartea si nici filmul nu mi-l mai amintesc prea bine.
Din curiozitate am ales si eu scriitoarea, iar cartea asta mi se pare foarte faina! E usor de citit si poate fi o lectura buna in serile de primavara.
Am luat-o si eu, de abia astetp sa o citesc. Dupa aia urmeaza filmul!
Spor la citit! Astept sa aflu parerea ta! 🙂
Aceasta fost prima carte scrisa de Cecelia Ahern pe care am citit-o si i-a placut la nebunie. 🙂
Exact asta am zis si eu – prima carte a scriitoarei si mi-a placut mult! 🙂
Mi-a placut enorm cartea si tare mult as vrea sa mai citesc ceva scris de Cecilia Ahern. Ai vreo recomandare pentru mine? pup :*
Este prima carte pe care o citesc a Ceceliei. Acum sunt la a doua: Anul in care te-am intalnit – am ajuns la jumatate, dar voi reveni cu pareri cand o voi termina.
Mai am cateva pe lista, iar “Cadoul” , “Intalnire cu viata”, “Suflete pereche” si “Multumesc pentru amintiri” sunt cateva care ma atrag! 🙂
O am si eu de mult timp in wishlist, imi place mult cum scrie Cecelia, are un stil care te cucereste. Filmul nu l-am vazut, vreau sa citesc cartea.
Sigur o sa iti placa! Mi-a placut si filmul, pe care l-am vazut in urma cu cativa ani. Iti dai seama ce mult mi-a placut, daca am retinut eu si numele si actorul principal – eu am o problema cu numele actorilor si al filmelor, nu-mi incarc memoria prea mult cu ele! 😀
Am citit cartea si mi-a placut, la film nu m-am uitat. 🙂
Mult mai frumoasa cartea, dar si filmul merita vazut! 🙂
Eu am vazut filmul acum ceva ani si era intr-o perioada cand cineva apropiat din familia mea ne pararasise din aceleasi cauze si lasase un mare gol in familie si in inimile celor apropiati lui. Cand traiesti toate astea povestea p.s i live you devine si mai dureroasa si mai plina de semnificatii. Eu nu am mai putut sa il vad a doua oara…desi filmul e foarte frumos.
Cred ca ai perfecta dreptate…conteaza mult si momentul si sentimentele prin care treci cand citesti o carte.
Imi pare rau pentru pierderea ta…cred ca orice pierdere a unei persoane apropiata este dureroasa…de fapt, stiu sigur asta! Din pacate insa, boala aceasta afecteaza prea multi oameni….
Wow…ce poveste trista. Nu am vazut nici filmul, nu am citit nici cartea, insa cred ca as plange 100%… 🙁
Dar cred ca as vrea sa o citesc…
O poveste trista, dar minunata!!! Mi-a placut tare mult!
Am plans…si la carte, dar si la film!
Te pup!