Recenzie carte: Domnul Ibrahim şi florile din Coran

Bună draga mea,

Sunt la postarea cu numărul 400 şi bucur este vorba despre o carte pe care am citit-o pe răsuflate, în câteva zile (asta pentru de regulă îmi place citesc în drumul meu spre muncă, când găsesc loc în autobuzul de regulă foarte aglomerat). Această carte am cumpărat-o după ce Dee mi-a stârnit curiozitatea în general despre Eric-Emmanuel Schmitt, un autor care te ţine în suspans, ale cărui titluri vreau le bifez.
Am cumpărat cartea din librăria mea preferată, ce oferă transport gratuit, la doar 17 lei. Vali a citit cartea în vreo 2 ore şi nu ştiu ce anume l-a făcut o citească – poate pentru  era pe biroul meu şi i s-a părut interesant desenul de pe copertă. Am primit această carte cu un semn special, personalizat precum cartea. Dar nu despre asta este vorba, ci despre faptul în cele 75 de pagini citeşti despre viaţa lui Moise care, la vârsta de 11 ani îşi sparge puşculiţa şi scoate cei 200 de franci (4 luni de muncă) pentru a deveni bărbat. O minte pe cea cu care îşi pierde virginitatea are 16 ani şi şi-a uitat buletinul acasă.domnul-ibrahim-si-florile-din-coran-recenzieMoise îl cunoaşte în această perioada pe domnul Ibrahim ce deţine o băcănie de la care cumpără conserve mereu, pentru tatăl lui nu îi lasă bani decât pentru cumpărături de o zi. Moise trăieşte doar cu tatăl lui şi pe care îl serveşte mereu, pregătindu-i masa în fiecare zi şi cu care nu are o relaţie plăcută, ba chiar vorbesc foarte rar. Şi cum începuse -l fure pe tatăl său la bani, a început -l fure şi pe domnul Ibrahim. Şi fura de la el conserve şi îşi spunea nu este decât un arab. Domnul Ibrahim, şi cum i-ar fi citit gândurile, i-a spus el nu este arab, ci este musulman. Vorbeau destul de rar, însă acesta ajunge îl numească Momo, deşi băiatul îi spune numele lui este Moise. Uşor uşor, au început vorbească din ce în ce mai mult, iar domnul Ibrahim îl învaţă pe Momo diverse, ba chiar îl învaţă trebuie zâmbească mai mult şi multe căi i se vor deschide zâmbind. Îi spune mereu el ştie ce scrie în Coran şi de aceea este fericit.

Momo al nostru începe arunce zâmbete la şcoală, acasă şi la doamnele din cartier şi observă viaţa nu e chiar atât de rea precum o ştia el. Între timp, tatăl lui îşi pierde locul de muncă şi îşi părăseşte băiatul. Trezindu-se singur, fără bani şi fără o familie lângă el, acesta îşi continuă viaţa, că şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat şi ajunge îşi vândă cărţile, mobila pentru a supravieţui. Domnul Ibrahim ştia ce se întâmplă acasă la el, deşi el ascundea asta. După 3 luni de zile, Momo primeşte vestea tatăl sau s-a sinucis.

Momo ajunge fie adoptat de domnul Ibrahim şi aceştia trăiesc multe aventuri împreună. Acţiunea se întâmplă destul de repede, însă îţi poţi da seama foarte clar domnul Ibrahim îl iubea mult pe Momo.

Ce se întâmplă în cele din urmă te las pe tine afli. Îţi spun am văzut şi filmul, împreună cu iubitul meu şi am rămas foarte surprinsă regăsesc exact aceleaşi cuvinte pe care autorul le foloseşte în carte. Finalul din film este altul decât cel din carte, aşa îţi recomand citeşti cartea, mai ales pentru modul în care Momo reuşeşte treacă prin viaţă şi se maturizeze aproape singur, fără vrea. domnul-ibrahim-si-florile-din-coran-recenzie-lorysblog

Aşadar, ţi-am stârnit curiozitatea despre finalul acestei cărţi?

Mulţumesc pentru vizită! Te pup!

Comments

comments

2 thoughts on “Recenzie carte: Domnul Ibrahim şi florile din Coran

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Este necesara bifa GDPR

*

Sunt de acord

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: