Recenzie carte: Toată lumina pe care nu o putem vedea – Anthony Doerr
Bună, draga mea!
Pentru mine, titlul unei cărți, dar și coperta acesteia mă poate atrage și mă poate face să-mi doresc să o adaug repede în lista de dorințe. Lista pe care o tot măresc în contul meu de pe site-ul Libris.ro, deși încerc să și bifez din ele și să le șterg de acolo, odată ce ajung să le citesc. Doar că din păcate nu reușesc să citesc prea multe titluri într-o lună de exemplu, dar reușesc să mai adaug două titluri noi. Și uite cum se mărește lista mea, dar nu îmi pare rău, pentru că îmi place să am titluri pe care abia aștept să le devorez.
Dacă citesc luna asta o carte mai tristă, pe următoarea o aleg mai veselă, mai amuzantă sau mai încurajatoare. Asta pentru că am în wishlist titluri diverse, însă “Toată lumina pe care nu o putem vedea“ am prioritizat-o, deși aveam altele la rând înaintea ei. Mi-am dorit să o citesc anul ăsta și deși cărțile cu multe pagini pe mine mă intimidează destul de mult, totuși am făcut o excepție, pentru că am simțit că va merita.
În cele 460 de pagini am citit despre multe personaje, despre multe povești ale acestora, deși atenția principală s-a oferit celor două personaje principale – Marie-Laure LeBlanc, o fetiță franțuzoaică pasionată de Jules Verne, care îți pierde vederea și învață să trăiască așa, fiind ajutată de tatăl ei și Werner Pfennig, un orfan de origine germană, pasionat de fizică, tehnologie și radiouri. Aceștia ajung să se întâlnească într-o singură zi, dar ziua aceea este cea mai importantă, pentru că viața unuia dintre ei se va schimba, datorită celuilalt.
Romanul scris de Anthony Doerr ne poartă în ani diferiți, dar cei mai importanți sunt cei din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Am simțit din această poveste viața grea prin care au trăit oamenii atunci, lipsurile lor și grijile pe care le aveau și anume lipsa de mâncare, de educație și lipsa liberății de fapt, de care acum profităm din plin, dar și teama pentru viețile lor. Ne putem bucura acum de atâtea beneficii și de o viață liberă, încât poate nici nu realizăm. Cartea este ușor de citit, fiind structurată pe capitole mici și vorbind atât despre Marie-Laure, cât și despre Wener, în paralel.
Am apreciat foarte mult istețimea lui Werner, care a reușit să scape de lucrul în mine (toți băieții, la vârsta de 16 ani erau duși să lucreze în mine pe atunci), el ajungând la o școală militară și pentru că s-a străduit și a fost atât de deștept, a avut cumva parte de un tratament puțin mai blând. Ca să intre în acea școală erau mai multe probe destul de dure pe care trebuia să le treacă și deși era un băiat cam micuț pentru vârsta lui, reușește să facă față și să plece din orfelinat, abandonând-o pe sora lui. Tot ce își imaginează el că se va întâmpla acolo nu este același lucru cu realitatea. M-a întristat relația dintre el și sora lui, care se supărăse pe el pentru că distrusese un radio la care ei îi plăcea să asculte, dar timpul pe care îl are la dispoziție Werner pentru a se revanșa este prea scurt.
Marie-Laure și tatăl ei trebuie să părăsească orașul în care locuiesc și ajung să se refugieze într-un oraș numit Saint-Malo, unde locuiește unchiul ei, Etienne. Atunci când părăsește orașul, tatăl ei primește un diamant, de la patronul Muzeului de Istorie Naturală, unde lucra ca lăcătuș. El nu știe dacă este diamantul adevărat, având în vedere că muzeul cumpăra întotdeauna și diamante false, pentru a nu fi luați în vizor de hoți. Se spunea despre acel diamant că era de fapt misterios și oferea posesorului viață veșnică, dar niciodată fericire.
Am avut parte de multe momente în timpul lecturii care mi s-au părut culminante și am citit cu mare interes fiecare pagină, mai ales că îmi doream să nu ratez momentul în care Marie-Laure și Werner se vor întâlni, și mi-am dorit să aflu ce s-a întâmplat mai exact între ei și cum s-au cunoscut. Lucru pe care te las pe tine să îl descoperi, dar am să îți spun că te va surprinde finalul. Recunosc că pe alocuri lectura m-a și plictisit – pentru că mi s-a părut destul de lungă, iar multe detalii sunt scoase la iveală, detalii care m-au ajutat mai mult să îmi dau seama cum era viața și lumea pe atunci, cum era viața lui Werner sau viața lui Marie-Laure.
Ce se întâmplă cu Marie-Laure, cu tatăl ei, cu Werner sau cu sora lui nu am să îți spun, ci am să te las pe tine să descoperi, citind cartea. Sunt curioasă dacă te tentează acest titlu, care a câștigat totuși premiul Pulitzer în anul 2015, pentru ficțiune. “Toată lumina pe care nu o putem vedea” a lui Anthony Doerr se află în categoria Beletristică – Literatură contemporană și are reducere de 20%.
Mulțumesc pentru vizită! Te pup!
interesanta carte, dar putin cam trista povestea din ce am citit la tine 🙂 multumim pentru feedback
Este trista din prisma faptului ca este o poveste ce are loc in perioada razboiului. Dar nu mi-a smuls lacrimi, adica nu te gandi ca plangi…poate doar daca ai o perioada mai sensibila in care citesti cartea! 😀
Poate fi o lectie de viata, dar si ne poate reda recunostinta fata de lucrurile de care beneficiem astazi! 🙂
Imi plac foarte multe aceste recenzii, asa descor si eu aceste carti minunate <3
Multumesc frumos! 🙂
Lory, eu am un obicei și mai și decât al tău! Nu doar că pun cărțile în wishlist, dar le și cumpăr când sunt la prețuri bune. Nu neapărat că ar fi ceva rău în asta, dar uite-așa ajunge Ioana a noastră cu teancuri de zeci de cărți necitite, care așteaptă la rând :)) uneori le sortez chiar în funcție de prioritate, cele mai interesante le pun în vârful stivei. Și pe bune că oricât aș citi, teancul ăla nu se mai termină 😀 😀 😀
Aceasta de care vorbești n-am citit-o, nici nu e în stivă, ci doar în wishlist. Deci îți dai seama cam când ajung la ea :)) te pup!
Hehehe eu nu imi cumpar prea multe, pentru ca nu vreau sa stea in asteptare prea mult timp. Dar mai cumpar cand sunt unele mult ravnite la reduceri si au preturi bune!
As vrea sa aflu si parerea ta – nu conteaza cand o vei citi, dar mi-ar placea sa imi spui cum ti s-a parut!
Si pe mine tot titlul dar si coperta unei cărți ma atrage sa o cumpăr si sa o citesc! 🙂
Nu intotdeauna aleg asa, dar se intampla 😀
Ai ales un mod tare frumos de a scrie despre carte, dar fara sa dezvalui prea mult din ea. Foarte bine! Chiar daca pare la prima vedere genul de carte greu de citit, tot cred ca voi cauta ambitia necesara sa o citesc!
Iti multumesc mult, Carmen!
Incerc mereu sa nu dau spoilere…dar totusi sa starnesc curiozitatea! 😀
Multumim de recenzie, am sa caut si eu aceasta carte.
Sper sa iti placa! Mi-as dori sa imi spui parerea ta, dupa ce o citesti! 🙂
Multumim pentru prezentare si recenzie Lory.
Cu drag, Oana! Te pup!
Mie mi-a placut extrem de mult cartea asta, e in topul cartilor mele preferate 🙂
Da, stiu si ma bucur mult! Trebuie sa citesc si Kate…de la voi o stiu si ma tenteaza – este pe lista! :*
Nu am mai avut timp sa citesc o carte de cateva luni de cand am schimbat job-ul si timpul e mai limitat. Ma hranesc cu recenziile de pe internet momentan 😀
Ce dragut a sunat asta cu hranitul recenziilor de pe net! 🙂
Pe mine m-ai captivat, cartea arata intr un mare fel, foarte frumoasa si o sa o trec pe wishlist.
Multumesc frumos, Sabina! Apreciez! 🙂
Sper sa iti placa, asa ca mi-as dori sa imi spui cum ti s-a parut!
Interesant roman si-l pun pe wish list-ul meu.
Ma bucur ca ti-a placut recenzia! 🙂
Foarte interesanta, mi-ar placea sa o citesc. Din titlu iti dai seama ca va fi buna. 🙂
Daca o citesti, poate imi spui ce parere ai! 🙂
Imi plac mult romanele contemporane insa numarul de pagini nu ma prea incanta fiindca citesc de obicei in vacantele de relaxare si imi place sa termin cartea pana ajung acasa. Poate cand voi fi plecata din nou 1 luna pe undeva 🙂
Aceasta carte nu este chiar una pe care sa o citesti intr-o vacanta de relaxare, clar! Nici subiectul nu cred ca este potrivit! 😀
Nu am citit cartea asta, dar pare tentanta. Multumim pentru recenzie.
Ma bucur sa aud asta! Multumesc! 🙂
O sa il pun pe wishlist, cartile prezentate de tine nu m-au dezamagit
Aww ce draguta esti! Multumesc!
Sa inteleg ca ai citit cateva titluri despre care am scris pe blog?
Pare o carte interesanta si complexă
Este destul de complexa.
Foarte frumoasa recenzia, mi-ar placea sa citesc cartea!
Multumesc mult! 🙂
Stii ce imi place mai mult la recenziile tale, povestesti ce povestesti, ma duci intr-un loc fain, apoi inchei fix cand lucrurile devin mai spicy si vreau sa aflu mai mult despre poveste. Mnoooo, nu ma mai joc! :)))
Eva, you made my day – really!
Apreciez mult!!! Love yaaa!
Sper sa o bifez si eu anul viitor, anul acesta nu mai reusesc!
Este o carte lunga…asadar, va dura ceva sa o citesti.
Eu iti zic sincer ca nu as fi ales cartea daca ma luam dupa coperta. Se pare ca m-am inselat si povestea s-a dovedit interesanta.
Mie imi place cum arata cartea. Bine, am citit putin si despre ea…si mi-a starnit curiozitatea si ce am citit! 😀
Te admir ca iti faci timp sa citesti atatea carti, mi-ar placea sa reusesc si eu. Titlul nu ma inspira insa recenziile sunt bune.
Multumesc! Stii ca citesc doar ca merg cu ratb-ul destul de mult, da?! Altfel…nu cred ca as citi asa mult 😀