Recenzie carte: Dragostea Florii-de-Bujor – Lisa See
Bună, draga mea!
Am fost foarte entuziasmată să bifez un nou roman al scriitoarei Lisa See, care m-a cucerit cu stilul ei când am citit Floare-de-Zăpadă şi Evantaiul secret. Am povestit despre acel roman deja pe blog, iar astăzi am să încerc să îmi spun părerea despre Dragostea Florii-de-Bujor. Ca şi în primul roman, aflăm povestea Florii-de-Bujor, o tânără de 16 ani, care se află la vârsta când trebuie să plece din casa părintească, pentru a se căsători.
Întregul roman are la bază o operă clasică din literatura japoneză numită Pavilionul Bujorului. Viaţa Florii-de-Bujor se desfăşoară exact aşa cum este povestită în acel roman, în acea operă clasică, când tânăra îndrăgostită moare de prea multă iubire și dor. Dar ce ştie Floare-de-Bujor despre iubire? Preferă să se înfometeze decât să se căsătorească cu altcineva decât cel pe care îl întâlneşte pe în seara aniversării celor 16 ani. Însă ea nu află decât înainte să moară că exact acea persoană, poetul ei, îi este destinat încă de când era micuţă.
Deși ea crede că este pregătită pentru a fi merge în casa soțului ei, observă totuși că nu toate ritualurile de nuntă se desfășoară cum știe ea. Și așa află puțin mai târziu că de fapt este pregătită de înmormântare. Povestea continuă cu multe detalii, unele chiar puțin înfricoșătoare…recunosc că nu de puține ori mi-a fost teamă să aflu mai multe, însă curiozitatea mea era mare, așa că am continuat să citesc rând cu rând, pagină cu pagină. Povestea în sine mi s-a părut chiar drăguță, dar cumva ireală. Aflăm de la Floare-de-Bujor cum este viața dincolo, cum sufletele celor morți rătăcesc și nu își găsesc liniștea și locul, iar multe se întâmplă mai ales datorită familiei, care uită să țină complet toate tradițiile și obiceiurile cu privire la înmormântare. Bineînțeles că toate acele obiceiuri au loc în lumea lor, în cultura japoneză, însă unele lucruri mi s-au părut interesante.
Ai putea spune că e chiar creepy povestea, citind despre moarte și suflete rătăcite, însă mie mi-a plăcut. Evident că nu mă așteptam la ce am citit, dar asta nu mă face să mă opresc din bifat și alte cărți ale autoarei. Ba chiar sunt curioasă să aflu și cum sunt celelalte, însă am putut identifica stilul Lisei See. “Pavilionul Bujorului” a fost prima operă de ficțiune din istoria Chinei, în care eroina, o fată în vârstă de șaisprezece ani, și-a hotărât singură destinul.
“Cel mai rău lucru a fost să te pierd. Uite ce a înflorit în tine dragostea ta pentru Wu Ren. Eu am scris o poezie pe un zid când eram curpinsă de frică și tristețe. După aceea m-am izolat de toate lucrurile care mă făcuseră fericită. Ca multe alte femei, eu și bunica ta doream să ne facem auzite. Asta s-a întâmplat când am ieșit în exterior. Însă singura dată când, într-adevăr, m-am făcut auzită, adică prin poezia de pe zid, a fost când îmi doream să mor. Însă tu ești altfel. În moarte te-ai transformat într-o femeie admirabilă. Și iată proiectul tău.”
“M-am gândit la ce spunea mama. Bunica dorise să fie auzită și apreciată de soțul ei, însă fusese îndreptată către un martiriu fals. Mama dorise și ea să fie auzită, însă se pierduse. Eu dorisem să mă fac auzită, însă doar de către un singur om. Ren îmi ceruse asta în Pavilionul pentru Privit Luna. Dorea asta de la mine. Îmi dăduse această posibilitate când lumea, societatea și chiar mama și tatăl meu ar fi preferat să tac.”
“Am scris din durere, spaimă și ură. Tu ai scris din dorință, bucurie și dragoste. Amândouă am plătit un preț cumplit ca să dăm glas gândurilor noastre, ca să ne deschidem sufletul și să creăm, însă a meritat, nu-i așa, fiica mea?”
Așadar, vei descoperi un roman plin de tradiții, ritualuri, în care sunt aduse la suprafață chiar și tărâmuri din lumea de dincolo. Romanul are la bază prietenia, puterea cuvintelor și dorința femeilor de a se face auzite. Un lucru care în zilele noastre mi se pare ușor de făcut, mai ales când trăim atât de mult în online.
Mulțumesc celor de la Libris pentru acest roman! Ai citit cartea? Îți place Lisa See?
Interesanta cartea as vrea sa o citesc.
Ma bucur ca ti-a placut ce ai citit! Sper sa iti placa daca ii vei da o sansa! 🙂
Floare-de-Zăpadă şi evantaiul secret cred că rămâne romanul Lisei cel mai bun, cel mai bine documentat și scris. Mi-a mai plăcut și romanul Fetele din Shanghai, e captivant, dar nu la fel de fascinant. Acum citesc continuarea – Visul lui Joy – care-mi pare după primul sfert de carte chiar mai slăbuță.
Poate îi mai dau o șansă și ăstuia cândva, pare diferit de celelalte.
O sa mai bifez din cartile ei. Dar din cele doua si eu consider ca Floare-de-Zapada si Evantaiul Secret e cea mai misto, cea mai captivanta!
Te pup!
Am citit si eu Floare-de-Zapada si evantaiul secret dupa ce ai recomandat-o pe Lisa See, e emotionanta cartea.
Ma bucur mult ca ti-a placut recomandarea mea! 🙂
Vreau sa mai bifez cateva din cartile ei, in orice caz!
Sa incerci si cartile scrise de Jojo Moyes. Cred ca ti-ar placea.
Am citit si cateva carti de-ale ei si mi-au placut. Imi place cum scrie Jojo, vreau sa bifez toate cartile ei!